Organizarea administrativ - teritorială

De la fondarea localității, așezarea umană de aici a avut diferite organizări teritoriale.
În timpul romanilor localitatea s-a ridicat la rangul de PAGUS - circumscripție teritorială urbană - pentru ca în secolul al XIV - lea să devină TÂRG (oraș). În secolul al XVIII - lea, mai exact în 1716 Aiudul devine capitala Comitatului (județului) Alba de Jos, rol pe care îl va deține timp de 213 ani, deci până în 1929, după care rămâne oraș în județul Alba. Din 1952 Aiudul devine reședința raionului Aiud, regiunea Cluj, până în anul 1968. Din acea perioadă Aiudul face parte dintre cele nouă localități urbane ale județului Alba. În organizarea sa teritorială se includ și următoarele localități: Aiudul de Sus, Măgina, Gâmbaș, Păgida, Ciumbrud, Sâncrai, Gârbova de Jos, Gârbovita, Gârbova de Sus.
Aiudul și-a elaborat statutul orașului în 1992. Un statut mai vechi, din 1934, tratează orașul Aiud ca localitate climatică, declarată ca atare de Ministerul Muncii și Sănătății din România. În anul 1994 Aiudul a devenit municipiu.
Conform Legii Administrației Publice Locale, Municipiul Aiud este administrat prin intermediul Consiliului Local ca for legislativ și Primăriei ca for executiv.

Denumirea localității

Etimologia denumirii orașului Aiud este destul de nuanțată întrucât începând din secolul al XIII - lea nici un document oficial nu se pronunță consecvent în acest sens. Astfel se întâlnesc pentru aceeași localitate denumiri latinești, grecești, germane, maghiare sau maghiarizate:

• Colonia ANNIA sau AD - ANNIAM;
• AEGIDIOPOLIS;
• STRASSBURG AM MIERESCH;
• ENILD, ENID, ENUD, ENUGD;
• VILLA AEGYIDI;
• VILLA DE ENUDIO;
• NOGENYD;
• VIA AEGIDIUS;
• MAIOR ENYED;
• GROSS ENYED;
• NAGY ENYED.

În harta lui Castorius printre cele 45 de localități de pe teritoriul Daciei apare si BRUCLA, cea mai apropiată localitate de actualul Aiud. O ipoteză este că Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea căruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" (1839). AIUD, apare ca denumire în limba română în 1854, după ce în 1839 era AJUDU si în 1850 AJUD. Localitățile aparținătoare orașului sunt menționate și ele în timp sub diferite denumiri.

Evenimente Istorice din Aiud

Numeroase vestigii arheologice vorbesc despre existenta unor așezări omenești în zona Aiudului încă din Comuna primitivă (epocile neolitică, a cuprului, bronzului si fierului), precum și din cea romană si perioada prefeudală. Au fost scoase la iveală urme de așezări preistorice și cimitire scitice si celtice. Existenta dacilor este confirmată prin obiecte de podoabă și monede de argint, care au ajuns în diferite muzee din tară și străinătate. Epoca romană provincială ne-a oferit și ea numeroase vestigii la Aiud și în împrejurimi.
Ca așezare urbană localitatea a fost edificată de către sași, probabil colonizați în Transilvania în jurul anului 1200, pe locul unui sat (moșie) a Episcopiei romano - catolice din Alba Transilvaniei.
Tradiția locală afirmă că primul edificiu de piatră a fost turnul de pază terminat în anul 1239 (?). A urmat o biserică în stil romantic (azi pe locul ei este biserica evanghelică) zidită în 1333 - 1334, concomitent cu o primă fortificație. Apoi la sfârșitul secolului al XV-lea s-a zidit o biserică mare, în stil gotic (actuala biserică reformată calvină) împrejmuită de zidurile și turnurile unei noi cetăți, de formă pentagonală.
Prima atestare documentară păstrată până azi datează din 1293 noiembrie 7, fiind un privilegiu emis de către regele Ladislau al IV - lea al Ungariei (1272 - 1290) și confirmat de Andrei al III-lea.
Vreo trei secole Aiudul a fost proprietate a Capitului episcopal de la Alba Iulia și a coroanei regale maghiare, constituind adesea (ulterior) un obiect de danii și tranzacții între principi și nobili.
Prin vechimea sa cetatea și orașul au fost martore și participante la multe evenimente istorice, precum:

• marea invazie tătară din 1241;
• răscoalele iobagilor din 1437;
• luptele lui Mihai Viteazul din 1600;
• năvăliri turco - tătare din 1658, 1659;
• atacuri ale habsburgilor și "curuților" în 1704 si 1717;
• răscoala creștin - religioasă din 1758 - 1761;
• mișcările țărănești din 1784;
• valul revoluționar de la 1848 - 1849;
• primului război mondial;
• Unirea de la 1 Decembrie 1918;
• evenimentele celui de-al II - lea război mondial;
• evenimentele de după 1944 și până astăzi.

Documentele i vestigiile expuse în cadrul muzeelor și depozitate în arhivele din Aiud, Alba Iulia, Deva, Sibiu, Cluj - Napoca, București, Budapesta, Viena, Berlin, Goeteborg vorbesc despre toate evenimentele, vestigiile, monumentele și clădirile aflate în zonă.

Aiudul artistic şi cultural

Datorită sensibilității și setei de cunoaștere a unor remarcabili animatori, oameni cu preocupări spirituale înalte și responsabile, Aiudul a devenit încă din epoca medievală un renumit centru cultural transilvănean și european.
Istoria presei aiudene are o deschidere largă în timp. Începuturile activității tipografice la Aiud datează din anul 1763 când apar primele tipărituri în limbile latină și maghiară. Prima revistă aiudeană apare în limba maghiară la 7 iunie 1876 sub titlul "Egyházi és Iskolai Szemle" (Revista bisericească și școlară), până în anul 1882. În ianuarie 1882 apare primul ziar în limba maghiară "Közérdek" (Interesul obștesc) care funcționează neîntrerupt până în 1917. Între timp apar și alte publicații: 1903 - "Erdélyi Hírlap" (Gazeta ardeleană), 1905 - "Alsofehér" (Alba de Jos), 1906 - "Alsofehérmegyei Tanugy" (Învățământul din Alba de Jos), 1922 - "Enyedi Ujság" (Gazeta aiudeană). Anul 1923 este data apariției primei gazete aiudene românești "Zorile" sub conducerea lui Ovidiu Hulea, literat și publicist, șotul Liviei Rebreanu. Cea mai importantă revistă de cultură din Aiud, care se înscrie în circuitul valoric național este "România Literară", revistă de literatură, artă și cultură.
Cultură se numește incontestabil și valorificarea tezaurului folcloric, Aiudul mândrindu-se cu o bogată tradiție a dansului (Ansamblul "Doina Aiudului", Grupul folcloric "Flori de pe Mureș"), cântecului și portului popular.